Povestile Tulcei - capitolul XXX

Proiectul

Str. Sf. Nicolae de odinioara Poveştile Tulcei (XXX)Întrerupem seria Poveştilor Tulcei pentru o ştire de ultimă oră: Centrul EU divers, responsabil cu derularea de până acum a poveştilor, se ocupă în perioada asta de un alt proiect dedicat oraşului de odinioară, numit „Tulcea de ieri şi de azi”.

Este vorba de un proiect finanţat de Primăria Municipiului Tulcea, care se întinde din luna mai până la sfârşitul lunii iulie.

Ca şi „Poveştile Tulcei”, proiectul îşi propune să aducă oraşul de altădată în atenţia tulcenilor, şi nu numai, prin trei activităţi:

*să publice ediţia a doua a ghidului „Tulcea de ieri şi de azi” (prima ediţie am realizat-o în 2010 în cadrul unui alt proiect, „Redescoperă-ţi Oraşul!”, finanţat de Comisia Europeană)

*să realizeze o expoziţie de fotografii cu Tulcea de altădată, realizată împreună cu Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniul Naţional Tulcea şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea

*să invite toţi tulcenii la o dezbatere în care să ne punem probleme şi totodată să căutăm soluţii pe tema „Tulcea de altădată, încotro?”

Vineri, 6 iulie, în foaierul Teatrului Jean Bart am putut lansa primele două activităţi ale proiectului: ghidul „Tulcea de ieri şi de azi”, disponibil gratuit tuturor celor interesaţi şi expoziţia de fotografie, rămasă deschisă publicului doritor, sperăm cât mai mult timp. Dacă reuşiţi să ajungeţi la Jean Bart, nu vă sfiiţi şi lăsaţi-ne impresiile voastre despre iniţiativa noastră şi despre oraşul vechi Tulcea. Avem nevoie de ele pentru dezbaterea publică de la final de proiect, despre care promitem să vă ţinem la curent.

Acestea fiind spuse, ne-am gândit să vă introducem puţintel şi pe dumneavoastră în subiectul proiectului şi să folosim pagina dedicată Poveştilor Tulcei pentru a prezenta câteva dintre fotografiile folosite în cadrul proiectului, din care reiese foarte bine cum arăta Tulcea de ieri şi cum arată cea de azi.

Strada Sf. Nicolae

sf nicolae de sus Poveştile Tulcei (XXX)Începem cu un duplex de fotografii care ni se par cele mai grăitoare pentru cât de mult s-a schimbat Tulcea în ultimele decenii şi anume cele care surprind fosta stradă Sf. Nicolae, actuală a Progresului. Deşi am tot vorbit de ea, să lămurim că este vorba de străduţa care pornea din strada Basarabilor (azi Păcii), intersecta strada Ştefan cel Mare (azi dispărută) şi Regina Elisabeta (azi Slt. Gavrilov Corneliu, care se prelungea altădată până la Dunăre, aproximativ pe traseul de azi al străzii Unirii) şi dădea apoi în strada Babadagului.

O stradă destul de celebră şi de băgată în seamă la vremea ei, căci pe aici, la 14 noiembrie 1878  a defilat glorioasa armată română, aici şi-au întemeiat românii din Tulcea prima bisericuţă, devenită apoi catedrală şi tot aici şi-a ridicat prosperul industriaş Avramide cea mai frumoasă casă din oraş, readusă recent la înfăţişarea de odinioară..

O străduţă cochetă, cu piatră cubică şi tot felul de case cu locuinţă la etaj, cu balcoane din fier forjat, iar la parter mulţime de prăvălii şi de cafenele. Asta vedem, cel puţin în fotografiile vechi, ce surprind străduţa în gloria ei de dinainte de demolări. A venit însă comunismul cu măsurile de sistematizare ale oraşului şi rând pe rând străduţele din centrul istoric vor dispărea complet sau îşi vor schimba pentru totdeauna faţa.

Pe un detaliu de sistematizare din 1962, vedem cum fiecare casă era catalogată după starea ei: B – bună, M – medie, R – rea. Pe strada Sf. Nicolae, majoritatea caselor avea R, inclusiv cele trei din spatele Complexului „Sub Coloane”, care au rezistat până în zilele noastre.

Drept urmare, sistematizarea loveşte şi strada Sf. Nicolae, unde dărâmă case vechi şi ridică în loc blocuri şi străzi, fără să ţină cont de configuraţia de până atunci a străzilor. Rezultă o privelişte jalnică şi nefirească: o stradă fără continuitatea de altădată, retezată de un şir de blocuri. Din fosta intersecţie a străzilor Sf. Nicolae şi Ştefan cel Mare nu mai poţi să o apuci decât într-un singur sens; înspre celelalte te izbeşti de blocuri.



TUL VECHE11 Poveştile Tulcei (XXX)Trei clădiri

Azi ne ocupăm doar de partea dinspre Complexul „Spicul” a străzii Sf. Nicolae, acolo unde au mai rămas doar trei clădiri, izolate şi înconjurate de blocuri. Prima pe dreapta, la nr. 6-8 este clădirea de altădată a lui Rudolf Scultety, cumpărată în 1939 de la Ecaterina Grimani şi Zisu Solomon. O casă mare, cu 9 camere la parter şi 10 la etaj, cândva cu balcoane din fier forjat.

 

IMG 9260 Poveştile Tulcei (XXX)Urmează la nr. 10-12 clădirea mare de pe colţ, aparţinând fraţilor Scultety, Milan, Alexandru, Rudolf şi George, folosită ca locuinţă, dar şi ca sediu pentru firma familiei, „Iohan Scultety şi Fiii”, care producea şi comercializa scule şi frânghii pescăreşti. De la pescarii din deltă, veniţi cu treburi la acest magazin, se pare că obţinea informaţii şi celebrul Moruzov.

După naţionalizarea din 1950, aici vor funcţiona pe rând magazinul de încălţăminte „Motanul Încălţat”, farmacia 29, contabilitatea Spitalului de copii, secţia TBC copii, Tribunalul şi Judecătoria Tulcea. Clădirea suferă foarte multe modificări: uşi zidite, balcoane şi decoraţiuni înlăturate, tâmplărie modernă.

Cladirea Faimblat Poveştile Tulcei (XXX)Pe celălalt colţ, la nr. 14, se află clădirea Faimblat, de departe cea mai populară dintre cele trei, căci apare în prim planul multor fotografii şi cărţi poştale cu Tulcea.  O clădire foarte frumoasă cândva, cu creneluri decorative pe acoperiş şi vitralii. Construită chiar de către proprietar (al cărui an de naştere este trecut pe balconul din fier forjat), care a cumpărat terenul, întrucât era foarte ieftin, fiind pământ „nou”, proaspăt scos de sub apele Dunării. De aceea şi fundaţia clădirii este una temeinică, din piatră, de 4-5 metri adâncime, care a făcut clădirea să reziste în timp. Casa  a fost confiscată de statul român în 1941 cu decretul de expropiere urbană şi a servit pentru tot felul de întrebuinţări.  Până la naţionalizare, la parterul clădirii funcţionau prăvăliile „La Brăileanul” – de încălţăminte, „La Rampa Podgorenilor ” – de băuturi şi magazinul fabricii S.A. Talpa; apoi magazinele O.C.L.-ului Comerţ Mixt şi atelierele cooperativei Unirea.  Acum clădirea a reintrat în posesia moştenitorilor, dar fără fonduri considerabile, voinţă şi sprijin local, cu greu poate reveni cladirea Faimblat la înfăţişarea de odinioară.

Dincolo de nr. 14, tot pe partea dreaptă, până în strada Regina Elisabeta, urma proprietatea lui Ignat Afanase Nicolae, cu primul balcon din fier forjat din Tulcea, apoi cea a lui Cristu Cealicof şi a moştenitorilor lui Otto Chiriachide. Dincolo de clădirea Faimblat, azi nu mai găseşti nimic altceva decât parcări şi blocurile din complexul „Sub Coloane”, care aminteşte – doar cu numele – de un monument istoric, celebrul Bazar Turcesc, aflat cândva în imediata apropiere a străzii Sf. Nicolae.  Pe doritorii de senzaţii tari, îi sfătuim să se înarmeze cu fotografiile vechi ale străzii Sf. Nicolae şi să păşească apoi pe vechiul caldarâm al străzii de azi, atât de transformată de timp, dar mai ales de oameni. Dacă pe noi, poate nu ne mai sensibilizează, nu la fel se întâmplă cu turiştii străini, cei care nu au avut „şansa” de a cunoaşte pe „pielea” oraşului lor schingiuirile pe care le pot aduce măsurile de sistematizare ale concepţiei comuniste. Pentru ei poate fi o experienţă pe cinste, iar plimbarea pe fosta stradă are şanse să devină cel mai interesant traseu turistic al oraşului nostru.

Citeste Povestile Tulcei

Capitolul 1Capitolul 2Capitolul 3Capitolul 4Capitolul 5Capitolul 6Capitolul 7Capitolul 8Capitolul 9Capitolul 10Capitolul 11Capitolul 12Capitolul 13Capitolul 14Capitolul 15Capitolul 16Capitolul 17Capitolul 18Capitolul 19Capitolul 20Capitolul 21Capitolul 22Capitolul 23Capitolul 24Capitolul 25Capitolul 26Capitolul 27Capitolul 28Capitolul 29Capitolul 30Capitolul 31Capitolul 32