Acasă, în cartier. Proiect de regenerare urbană participativă.

Acasă, în cartier. Zona Neptun.

“Priviţi dincolo de ferestre, priviţi oamenii, priviţi viaţa înainte de a planifica şi proiecta.” Jane Jacobs

Vineri, 25 noiembrie, la sala de sport a școlii ,,Ioan Nenițescu” din zona Neptun, a avut loc prima dezbatere publică cu locuitorii cartierului, în cadrul proiectului ,,Acasă, în cartier” – proiect de regenerare urbană participativă.

Este vorba despre un proiect pilot, ce se adresează locuitorilor din perimetrul delimitat de străzile Miron Costin, Aleea Mugurel, Neptun şi Eternităţii. Ulterior, această abordare va fi extinsă și în celelalte cartiere ale orașului. Proiectul este inițiat de Andreea Matache, Arhitect Șef al Municipiului, și beneficiază de cooperarea structurilor de la nivelul primăriei implicate în gestionarea și întreținerea domeniului public: D.I.A.P, Serviciul Gospodărire Municipală, Servicii Publice S.A.

Întâlnirea s-a bucurat de interes din partea comunității, participarea fiind numeroasă și activă. Participanții, în calitate de simpli locuitori sau de reprezentanți ai unor asociații de proprietari (Asociația nr. 22), au aflat ce presupune regenerarea urbană și cum se pot implica în acest proces de remodelare urbană, având, totodată, posibilitatea de a cere lămuriri, direct de la inițiatorii proiectului. Pe de altă parte, reprezentanții municipalității au luat contact cu realitatea din teren, cu problemele curente sau nevoile pe termen lung ale locuitorilor, de care vor trebui să țină cont în procesul de remodelare a spațiilor urbane. Informarea, consultarea și implicarea permanentă a locuitorilor stau la baza procesului de regenerare urbană participativă.

Din partea municipalității, au participat: Andreea MATACHE, Arhitect Șef, Nicolae BIBU, Administrator public, Valeriu HOLOȘTENCO, Director Servicii Publice S.A., Narcis POPESCU, Directorul Direcției Tehnice, reprezentanți din partea D.I.A.P și ai Biroului Urbanism, consilieri locali.

De remarcat este implicarea în acest proiect a elevilor Secției de Arhitectură a Liceului de Arte ,, George Georgescu”. În urma explorărilor urbane întreprinse în cartier, ei au realizat materiale foto și au acumulat informații pe baza observațiilor directe, implicarea lor culminând cu proiectarea viitoarelor modele de ,,baracă urbană”, ce vor lua locul construcțiilor improvizate.

👉 ÎNREGISTRAREA VIDEO INTEGRALĂ A DEZBATERII

👉VIZUALIZAȚI PREZENTAREA Acasă în Cartier – 23/Neptun

Această Dezbatere publică a fost prima dintre activitățile prevăzute a se desfășura în cadrul acestui proiect, următoarele etape fiind următoarele:

  1. Inventarierea problemelor din teren – luna decembrie 2022;
  2. Stabilirea planului de acţiune, etapizarea priorităţilor de intervenţie, a bugetelor alocate şi a capitalului uman implicat; Lansarea unui consurs de arhitectură pe tema reabilitării centralei termice şi transformării ei în centru comunitar– luna ianuarie 2023;
  3. Degajarea terenurilor ocupate abuziv şi ale terenurilor reziduale – lunile februarie- martie 2023;
  4. Consolidarea terenurilor care reprezintă risc de prăbuşire – luna aprilie 2023;
  5. Amenajarea locurilor de parcare, reorganizarea carosabilului şi a reţelei pietonale – luna mai 2023;
  6. Edificarea boxelor tipizate (barăcile urbane) şi amenajarea terenurilor alocate graduinilor de cartier – luna iunie 2023;
  7. Amenajarea altor tipuri de intervenţii în spaţial public – luna iulie 2023.

ACASĂ, ÎN CARTIER – PROIECT DE REGENERARE URBANĂ PARTICIPATIVĂ

dr.arh. Andreea Matache

Primăria Municipiului Tulcea, prin intermediul direcţiilor Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, Serviciul Gospodărire Municipală (S.G.M) şi Direcţia de Întreţinere şi Administrare Patrimoniu Tulcea (D.I.A.P), va iniţia în toate cartierele foste “muncitoreşti” ale oraşului proiectul “Acasă în Cartier – Proiect de regenerare urbană participativă”, adresat comunităţilor locale, cu scopul regenerării urbane, a reducerii disparităţilor sociale şi a ridicării confortului urban.

În ultimii ani, administraţiile publice locale, printre care se numără şi Primăria Municipiului Tulcea, au început să identifice soluţii prin abordări integrate în contextual realităţii urbane ale oraşelor. Transformarea acestor zone nu se poate face în afara principiilor dezvoltării durabile şi sustenabilităţii planificării urbane în concordanţă cu nevoile cetăţenilor. Având în vedere procentul scăzut de spaţii verzi pe cap de locuitor, este imperios necesar ca potențialul spaţiilor dintre blocuri să fie valorificat în scopul creşterii calităţii vieţii și, totodată, în rezonanţă cu principiile ecologice de reducere a emisiilor de carbon.

Cartierul cunoscut sub numele de 23 August/Neptun va fi primul cartier în care se va implementa un proiect pilot din suita de acţiuni urbane regenerative propuse, adresat comunităţii cartierului, intitulat “Acasă, în Cartier / 23 – Neptun. Proiect de regenerare urbană participativă”.

Experianţa ultimilor 30 de ani a tuturor oraşelor est-europene a demonstrat că existenţa fostelor cartiere “dormitor” edificate în perioada comunistă devine o problemă tot mai greu de gestionat. Problemele comune zonelor rezidenţiale compuse din locuinţe colective se identifica prin: densificarea excesivă a numărului de locuitori raportată la capacitatea funcţională a zonei;  calitatea scăzută a confortului locuirii generată de suprafeţele minimale ale apartamentelor, materialele de calitate redusă folosite în execuţia construcţiilor, degradarea siguranţei structurale şi edilitare ale imobilelor în timpul utilizării lor; lipsa dotărilor de proximitate şi a altor servicii publice; lipsa amenajării spaţiilor neconstruite ca spaţii verzi şi spaţii de loisir; lipsa locurilor de parcare şi a accesibilitate deficitară;  lipsa spaţiilor pietonale; conexiunea deficitară cu alte părţi ale oraşului;  consecinţe sociale cauzate de sărăcirea populaţiei sau de disparităţi etnice; problematici urbanistice referitoare la zonificare funcţională, gradul de ocupare al construcţiilor, circulaţii etc.

Cauzalităţile enumerate sunt o moştenire a trecutului care îngreunează funcţionalitatea generală a întregului oraş şi care au ajuns într-un stadiu critic. Rezolvarea imediată şi iminentă a situaţiei nu mai poate fi amânată. Oraşele din România se confruntă cu fenomenul de degradare accelerată a cartierelor, generat de condiţiile de realizare, de contextul social, de intemperiile suportate. Înţelegerile restrictive şi eronate ale libertăţii şi economiei de piaţă s-au subordonat politicilor imobiliare şi mai puţin politicilor urbane. Acestora li se adaugă şi multitudinea de intervenţii întreprinse individual de proprietari, realizate fără consultanţa autorităţilor publice, care au contribuit la starea generală de degradare.

În tot acest timp, cu toate că problemele de locuire au obstrucţionat dezvoltarea armonioasă a cartierelor, se remarcă prezenţa unor comunităţi cu atitudini civice.  Revendicarea dreptului la oraş devine o condiţie obligatorie pentru un spaţiu urban în care să se integreze şi de ale cărui servicii şi dotări să beneficieze în egală măsură cu alţi cetăţeni din zone mai mult privilegiate. Existenţa comunităţilor nu s-a identificat doar prin atitudini revendicative, ci şi prin acţiuni comune sau individuale de amenajare a spațiului urban de cartier, prin intervenţii informale şi rudimentare care să le ridice confortul urban: intervenţii locale de amenajare a spaţiului verde din jurul blocului prin crearea unor grădini de flori sau de legume, crearea unor zone de socializare în apropierea intrărilor în imobilele de locuinţe colective, construirea unor zone de depozitare în exteriorul apartamentelor, care uneori deservesc şi practicării unor activităţi domestice sezoniere (bucătarii, ateliere, locuinţe, etc).

Multe oraşe au adoptat o nouă paradigmă în rezolvarea acestor problematici, pornind de la observaţii pertinente asupra morfologiei spaţiului oraşului şi a capacităţii lui de transformare în fața unor proiecte de planificare urbană, transformări produse de locuitori în funcţie de necesităţile lor cotidiene de a locui oraşul şi de a-şi adapta spaţiul urban, existând o legătură de interdependență între amenajarea spaţială şi organizarea comunitară. Vocea locuitorilor este noua direcţie de abordare a spaţiului urban, iar informaţiile preluate din teren, pe bază de observaţii şi sondaje de opinie sunt noile instrumente de planificare urbanistică. Principiile abordate de noua viziune de amenajare spaţială implică, în mod direct şi predilect, opinia cetăţeanului, conducând la un proces îndelungat de co-implicare în deciziile luate şi de validare permanentă a lor în cadrul comunităţilor identificate. Rezultatul urmărit conduce către autogestionarea comunităţilor urbane, realizarea tipurilor de intervenţii care vizează nevoile lor imediate, în concordanţă cu direcţiile de dezvoltare ale oraşului şi ridicarea confortului locuirii în zonele disfuncţionale.

Ca programe distinctive abordate în sfera altor oraşe, enumeram: realizarea grădinilor de cartier (grădini partajate), în care se practică agricultura urbană sau horticultură; realizarea spaţiilor comunitare cu funcţiuni aferente petrecerii timpului liber (spaţii educaţionale pentru copii şi tineri, spaţii de întâlnire organizate pe categorii de vârstă, spaţii de evenimente, spaţii de joacă, spaţii de loisir şi de sport); atenuarea problemelor legate de circulaţii prin organizarea spaţiilor pietonale în interiorul zonelor de locuit şi periferizarea arterelor carosabile; încurajarea proiectelor de artă urbană şi a altor demersuri de estetizare a spaţiului public.

De ce regenerare urbană? Conceptul de regenerare urbană porneşte de la reabordarea spaţiului urban existent, folosind ca suport o nouă viziune care să nu implice anulări sau reconstrucţii ce contravin funcţionalităţii comunităţilor urbane constituite. Regenerarea urbană urmăreşte acele interevenţii care ridică nivelul de confort al zonei prin elemente care optimizează folosirea spaţiului urban în mod echilibrat şi echivalent tuturor locuitorilor, constituit după setul de nevoi de utilizare al oraşului şi după elemente sale de estetizare. Regenerarea urbană reprezintă aducerea la viață a zonelor depreciate, implicând  efortul cooperativ al municipalității, al proprietarilor şi al altor actori implicaţi, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului, a climatului social şi de a întări economia locală. Regenerarea presupune reactivarea zonelor pasive şi inaccesibile locuitorilor în organisme vii, deschise comunităţii.

De ce un proiect participativ? S-a demonstrat că implicarea locuitorilor în procesele de transformare ale oraşului constituie vectori de dezvoltare urbană importanţi, necesari sustenabilităţii pe termen lung şi viabilităţii spaţiilor urbane. Implicarea porneşte de la transparentizarea proceselor de regenerare urbană prin informări, consultări şi dezbateri publice cu locuitorii cartierului. Participarea implică acţiuni comune de reorganizare a spaţiului urban prin implicarea efectivă a fiecărui cetăţean în reconstrucţia lui, funcționând și ca marjă de siguranţă luată de municipalitate pentru ca toate obiectivele, atâta timp cât sunt realizate chiar de cetăţeni, să se prezerve mult mai bine.

Acasă în Cartier / 23 – Neptun

Zona Neptun din Cartierul 23, cuprinsă între străzile Miron Costin, Aleea Mugurel, strada Neptun şi strada Eternităţii, este compusă din locuinţe colective de patru etaje (blocurile tip K şi E), blocuri construite la începutul anilor ’80, ca locuinţe muncitoreşti cărora li s-au adăugat ca spaţii suplimentare, justificate de dimensiunea minimală a apartamentelor, o serie de boxe în afara imobilelor şi garaje. Construirea cartierului nu a urmărit o tipologie spaţială în concordanţă cu identitatea teritoriului urban preexistent sau cu generarea altor zone cu specific urban, ci realizarea imediată a construcţiilor alocate muncitorilor care lucrau pe platformele industriale ale acelei perioade. Particularitatea geografică a oraşului Tulcea, prin variaţiile de înălţimi de teren, au determinat zone de maluri abrupte, care au fost stabilizate prin construirea garajelor din maluri, şi a boxelor de depozitare, garaje greu de utilizat pentru scopul definit din cauza lipsei de corelaţie cu zonele de carosabil. În consecinţă, multe dintre ele au fost utilizate ca spaţii alternative apartamentelor.

O altă problematică a fost cauzată de liberalizarea necontrolată a spaţiului amenajat, prin folosirea lui ilicită şi excesivă de către anumiţi cetăţeni, lezând dreptul de proprietate asupra lui: realizarea unor extinderi nepermise în exterior a spaţiilor construite ale parterurilor blocurilor; îngrădirea zonelor din jurul locuinţelor colective şi tratarea lor ca spaţii private prin construirea de porţi sau spaţii acoperite; realizarea unor construcţii neautorizate de mici dimensiuni folosite în scop personal; blocarea unor căi de acces din traseele publice. Existenţa fostelor edificii care asigurau utilităţile cartierului, dezafectate în prezent, cum este cazul fostei centrale termice, reprezintă zone de risc urban avansat prin degradarea lor. Toate acestea au condus în prezent la nenumărate disfuncţii urbanistice pe care municipalitatea a decis să le rezolve printr-un proiect de regenerare urbană participativă.

În acest cartier s-a identificat existenţa unei comunităţi de locuitori compacte, constituită în Asociaţia de proprietari nr.22, care a adresat municipalităţii un set de revendicări colective referitoare la deficienţele zonei, şi a solicitat o serie de intervenţii precum: consolidarea malurilor de teren cu risc de prăbuşire; reamenajarea intrărilor în blocuri acolo unde există o diferenţă mare de nivel; amenajarea locurilor de parcare şi suplimentarea lor în urma operaţiunilor de consolidare şi extindere a taluzurilor; plantarea de arbori cu scopul fortificării malurilor instabile; taluzarea terenurilor şi folosirea lor ca extinderi de spaţii verzi; delimitarea spatiilor verzi amenajate de tip grădini prin garduri de înălţime mică; reabilitarea aleilor de acces existente şi crearea altor căi pietonale; repararea terasamentelor care creează spaţii reziduale şi transformarea lor în spaţii verzi; reabilitarea fostei centrale termice şi creearea unui edificiu comunitar (activităţi sportive sau educaţionale dedicate copiilor); redirecţionarea traficului prin realizarea unor străzi cu sens unic pentru a aloca cât mai mult spaţiu amenajării locurilor de parcare; intervenţii asupra reţelelor de apă potabile prin reglarea debitului; standardizarea boxelor necesare depozitarii; reparaţii ale carosabilului existent; reamenajarea terenurilor virane. Toate aceste sesizări vor fi incluse într-un plan investiţional etapizat pe faze de acţiune şi obiective prioritare, uşor de realizat şi într-un timp optim pe care Primaria Municipiului Tulcea îl va derula.

Descrierea generala a proiectului:

OBIECTIVE GENERALE:

  1. Organizarea eficientă a spaţiilor aparţinând domeniului public al UAT Tulcea;
  2. Crearea de noi dotări publice ale spaţiului urban;
  3. Formarea, menţinerea comunităţilor urbane şi organizarea societăţii civile în sens participativ.

OBIECTIVE SECUNDARE:

A1 – Inventarierea terenurilor din domeniul UAT şi identificarea modului lor de folosinţă actuală; Identificarea problemelor din teren;

A3 – Crearea spaţiilor cu destinaţie corelată cu nevoile actuale ale locuitorilor în scopul unei mai bune gestiuni spaţiale şi autoadministrarea lor de către comunitatea urbană identificată ca fiind comunitatea cartierului.

B1 – Gestionarea spaţiului verde existent corelat cu registrul spaţiilor verzi existent; cartarea spaţiilor verzi, tipologia şi modul lor de folosire;

B2 – Propunerea noilor dotări publice (locuri de parcare, zone verzi, trasee pietonale, locuri de joacă, locuir de loisir, grădini comunitare, spaţii de depozitare tip magazine;

B3 – Crearea cadrului juridic de implementare a proiectului;

C1 – Propunerea unui regulament de conduită comunitară privind folosirea dotărilor publice şi spaţiilor comunitare amenajate cu scopul de autogestionare şi autoguvernare comunitară.

C2 – Propunerea unui regulament de amenajare urbana bazat pe principiile de regenerare ale cartierului;

C3 – Realizarea de evenimente cu scopul implicării comunităţii (prezentarea proiectului general, zielel cartierului, ateliere comunitare, sondale de opinie, dezbateri publice, etc).

 

ACTIVITĂŢI ALE PROIECTULUI:

A1 – Pregătirea cadrului general al proiectului:

  • întâlnire cu membrii comunităţii cartierului şi identificarea liderilor comunitari;
  • realizarea materialelor de informare (fly-ere, postere, material power point);
  • realizare chestionar sondaj opinie pentru identificarea categoriilor de nevoi;
  • inventarierea şi identificarea suprafeţelor de teren existente (suprafeţe; tipologii; statuit juridic; suprafeţe libere/suprafeţe ocupate; tipuri de problematici);
  • schiţarea generale a elementelor de regenerare urbană şi corelarelarea lor cu situaţiile existente;

A2 – Dezbatere publică iniţială:

  • anunţarea cadrului general al proiectului (scop, obiective, acţiuni, rezultate);
  • lansarea chestionarului şi validarea răspunsurilor;
  • introducerea observaţiilor şi propunerilor în soluţia finală de regenerare urbană.

A3 -Etapizarea fazelor de desfăşurare ale proiectului:

  • crearea unei zone pilot de implementare (monitorizare şi rezultate);
  • stabilirea zonelor reglementate şi a elementelor de regulament;
  • crearea cadului juridic (concesiuni, închirieri, compensaţii, etc);
  • propunerea elementelor de amenjare în funcţie de nevoile identificate;
  • plan de management: costuri, materiale, capital umen, timp de realizare, etape (termen scurt şi mediu), ierarhizare probleme identificate.

A4 – Implementare proiect pilor:

  • organizare dezbatere publică în faza finală a proiectului de regenerare urbană şi validarea lor de către public;
  • organizarea implicării comunităţii şi realizarea unui program de participare comunitară.

A5 – Monitorizare proiect: verificări sistematice pe teren şi aplicare de sancţiuni în cazul nerespectării regulamentului de amenajare urbană şi a regulamentului de conduită comunitară; crearea unui Ghid de bune practice urbane comunitare care se poate aplica şi pe alte cartiere similare din Tulcea.

 

REZULTATE PROIECT:

  1. Reactivarea sentimentului de “acasă”: definirea locurilor cu identitate urbană, realizarea nucleului comunitar de cartier, revitalizarea spaţiului urban şi a construcţiilor existente cu vocaţie comunitară, reactivarea principiilor de bună vecinătate, educarea în spiritul unei bune conduit urbane, crearea de facilități de locuire prin dotări şi servicii de proximitate, reactivarea unui spirit al locului; crearea locurilor de socializare, revendicarea spaţiului public la loc cu accesibilitate şi folosinţă necondiţionată, transferarea responsabilităţilor de gestionare a spaţiilor comunitare în grija asociaţiilor de proprietari.
  2. Reabordarea tipului de amenajare a spaţiilor libere prin activarea zonelor verzi cu destinaţie comunitară: grădini urbane, parc comunitar, suprafeţe permeabile de vegetaţie, spaţii verzi inovative, parcuri liniare în lungul traseelor pietonale, breşe de vegetaţie (cu rol de separare zonală, ambient peisager, atenulare surse de poluare), deschiderea zonelor îngrădite publicului cartierului, propunerea unui mobilier urban multifuncţional şi interactive, regruparea punctelor de colectare a gunoiului în spaţii îngrădite şi obturate de vegetaţie, anularea garajelor ineficiente şi transformarea lor în locuri de parcare la nivelul solului său în pocket parks-uri (parcuri de dimensiuni mici, multifuncţionale, cu elemente interactive uşor de realizat);
  3. Reabilitarea creative a blocurilor: amenajarea faţadelor verzi, activarea zonelor de parter acolo unde se pot crea activităţi complementare, încurajarea artei urbane în spaţiu public, reamenajarea zonelor de acces şi de conexiune cu reţele pietonale, reamenajarea spaţiilor de depozitare de tip boxe prin construirea unor construcţii de mici dimensiuni şi realizate din materiale uşoare (baraca urbană);
  4. Accesibilitate şi circulaţii: crearea reţelelor pietonale şi a ambientului lor peisager, crearea unor puncte de interes după principiul “străzilor pentru oameni”, organizarea locurilor de parcare prin înlocuirea vechilor garaje cu spaţii active, intervenţii asupra locurilor de parcare existente şi asupra profilului stradal, contracararea zonelor de blocaje şi facilizarea legăturilor rutiere cu restul oraşului, organizarea circulaţiilor pietonale incluzive; delimitarea spaţiilor dedicate pietonilor şi maşinilor (prin diferenţe de nivel, vegetaţie, matcaje în pavaj şi mobilier stradal);
  5. Crearea facilităţilor de sport şi agrement: amenajarea unor culoare de sport şi agrement prin crearea pistelor ciclabile şi de alergare, facilizarea accesului la zone de agreement şi sport în apropierea locuinţelor, crearea zonelor de loisir utilizate pentru mai multe categorii de vârstă (de la copii mici până la adolescenţi), crearea unor zone publice în care se pot desfăşura activităţi culturale (cinema sau teatru în aer liber, evenimente ale cartierului);
  6. Consolidarea şi taluzarea malurilor de paman riscante: se va face o expertizare a situaţiei actuale şi pe baza unui proiect de sistematizare verticală a terenului se va alege soluţia de intervenţie; se va extinde spaţial verde şi se vor amenaja locuri de parcare acolo unde terenul consolidate permite.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI:

  1. Lansarea proiectului în cadrul unei dezbateri publice la care vor participa reprezentanţi ai autorităţii locale şi cetăţenii cartierului; lansarea sondajului de opinie privind nevoile locuitorilor – 25.11.2022 în cadrul Şcolii de cartier;
  2. Inventarierea problemelor din teren – luna decembrie 2022;
  3. Stabilirea planului de acţiune, etapizarea priorităţilor de intervenţie, a bugetelor alocate şi a capitalului uman implicat; Lansarea unui consurs de arhitectură pe tema reabilitării centralei termice şi transformării ei în centru comunitar– luna ianuarie 2023;
  4. Degajarea terenurilor ocupate abuziv şi ale terenurilor reziduale – lunile februarie- martie 2023;
  5. Consolidarea terenurilor care reprezintă risc de prăbuşire – luna aprilie 2023;
  6. Amenajarea locurilor de parcare, reorganizarea carosabilului şi a reţelei pietonale – luna mai 2023;
  7. Edificarea boxelor tipizate (barăcile urbane) şi amenajarea terenurilor alocate graduinilor de cartier – luna iunie 2023;
  8. Amenajarea altor tipuri de intervenţii în spaţial public – luna iulie 2023.